În a opta dimineață m-am trezit cu un gust greu pe limbă și o apăsare în piept pe care nu o mai puteam ignora. Nu mai era vorba despre ce mâncam. Era despre cine decidea pentru mine.
Mihai era deja la masă, cu un carnețel deschis în față. Când m-a văzut, mi-a zâmbit ca și cum urma să-mi facă un bine.
— Am pus la punct un program pentru tine, a spus.
În clipa aceea am simțit cum ceva se fisurează în mine.
— Un program? am întrebat.
— Sigur. Ore clare pentru mese, fără ronțăieli. Plimbare zilnică. Două kilograme pe lună. E un obiectiv rezonabil.
— Nu ți-am cerut așa ceva.
A ridicat din umeri, nepăsător.
— Cineva trebuie să aibă grijă și de tine.
„Să aibă grijă.” Expresia aceea m-a lovit mai tare decât orice critică directă.
Mi-au venit în minte zilele mele de dinainte. Diminețile liniștite cu cafeaua băută fără explicații. Cinele simple, cu pâine și brânză, fără priviri evaluative. Faptul că îmi duceam viața singură, că nu depindeam de nimeni.
— Mihai, am spus calm, eu nu sunt un experiment.
A râs scurt, ironic.
— Dramatizezi. Ar trebui să fii recunoscătoare. Puțini bărbați mai „se implică” la vârsta asta.
Atunci am început să-mi strâng lucrurile. Fără reproșuri. Fără scandal. Doar cu mâinile tremurând.
— Unde pleci? a întrebat.
— La mine acasă.
— O să-ți pară rău, a spus rece. Singurătatea îngrașă mai tare decât mâncarea.
N-am răspuns. Am închis ușa.
Când am ajuns în apartamentul meu, m-am prăbușit pe canapea și am plâns. Mult. Nu pentru el, ci pentru mine. Pentru că, la 51 de ani, ajunsesem să accept să fiu micșorată.
În seara aceea mi-am gătit o omletă adevărată. Cu pâine. Cu sare. Cu poftă.
Și atunci am înțeles ceva esențial: iubirea nu te înfometează. Nici la masă, nici în viață.
Nu-mi doresc un bărbat care să-mi contabilizeze îmbucăturile. Vreau pe cineva care să se așeze lângă mine și să mănânce din aceeași farfurie, chiar dacă nimic nu e perfect.
Am 51 de ani. Și nu e prea târziu să mă aleg pe mine.
⸻
Notă: Această lucrare este inspirată din situații și experiențe de viață, însă a fost ficționalizată în scop creativ. Personajele, numele și detaliile au fost modificate pentru a proteja intimitatea. Orice asemănare cu persoane reale sau evenimente reale este întâmplătoare. Textul este oferit cu scop narativ și nu reflectă opiniile autorului sau ale editorului.