Tensiuni majore între Guvern și magistrați pe tema pensiilor speciale
Un conflict deschis a izbucnit între Guvern și sistemul judiciar, după ce Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a avertizat că modificările propuse privind pensiile de serviciu ar putea avea efecte grave asupra funcționării justiției. Potrivit organizației, noile măsuri ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de judecători și procurori.
Într-un comunicat transmis prin intermediul Agerpres, Forumul Judecătorilor susține că a semnalat în repetate rânduri, în ultimii ani, necesitatea unor reforme reale care să readucă justiția română la standarde bazate pe independență, meritocrație, eficiență și responsabilitate. În opinia magistraților, legislația adoptată în anul 2022 a reprezentat un pas înapoi major, afectând grav fundamentele unui sistem judiciar independent.
Critici dure la adresa legilor din 2022 și a rolului CSM
AFJR afirmă că legile justiției adoptate în urmă cu trei ani au fost aprobate în regim de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. De asemenea, judecătorii critică reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii, considerând că acestea au ridicat semne de întrebare privind capacitatea instituției de a-și exercita rolul de garant al independenței justiției.
Potrivit Forumului Judecătorilor, lipsa unor intervenții corective după adoptarea legislației din 2022 a alimentat percepția că CSM nu apără în mod egal toți magistrații, favorizând conformismul și acordând prioritate intereselor materiale în detrimentul principiilor fundamentale.
Riscul unei plecări masive din sistem
Referitor la propunerile Guvernului anunțate pe 29 iulie, AFJR consideră că, deși ajustările fiscale sunt necesare, acestea ar trebui să vizeze exclusiv situațiile în care pensiile aflate în plată depășesc salariile magistraților activi. Organizația atrage atenția că această corecție nu este abordată, fiind reluată în schimb ideea modificării vârstei de pensionare și a vechimii minime.
Magistrații avertizează că astfel de schimbări afectează încrederea legitimă a judecătorilor și procurorilor aflați deja în activitate și pot conduce la un val de pensionări sau demisii, în special în rândul celor care au susținut public independența justiției în ultimii ani.
Deficit cronic de personal în instanțe
AFJR mai subliniază că majoritatea magistraților care se pensionează la vârste reduse provin din instanțe cu deficit sever de personal, unde există peste 1.000 de posturi vacante. Potrivit asociației, aceste posturi nu sunt ocupate din cauza refuzului de a organiza concursuri de admitere, pe motiv de lipsă de fonduri, în ciuda apelurilor repetate făcute de magistrați.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie unul previzibil, nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, din rațiuni electorale sau pentru a genera crize de personal și plecări masive din sistem”, au transmis reprezentanții Forumului Judecătorilor.
Propunerile anunțate de premierul Ilie Bolojan
Marți, premierul Ilie Bolojan a prezentat public principalele modificări propuse pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Printre acestea se numără creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani.
În acest scenariu, magistrații ar putea ieși mai devreme la pensie, dar nu înainte de 58 de ani, urmând să suporte o penalizare de 2% din pensie pentru fiecare an de pensionare anticipată.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, premierul a propus ca aceasta să fie plafonată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de actualul prag de 80% din salariul brut. Calculul ar urma să se facă raportat la 55% din veniturile brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși plafonul menționat.
Escaladarea conflictului: președinte, premier și CSM
Tensiunile s-au amplificat după ce președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri că există o „debandadă” în ceea ce privește cererile de pensionare ale magistraților, menționând că majoritatea acestora nu indică o dată clară de ieșire din activitate.
Declarațiile au stârnit reacții dure din partea magistraților. Un membru al CSM l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „măcelar”, iar Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat Guvernul că a demarat o procedură nelegală de adoptare a unui act normativ care afectează justiția, calificând demersul drept o simulare de consultare.
Reacția președintei CSM
Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a respins afirmațiile președintelui Nicușor Dan, catalogându-le drept șocante. Aceasta a explicat că magistrații nu pot indica o dată exactă a pensionării, întrucât momentul depinde de semnarea decretelor de către președintele României și de publicarea acestora în Monitorul Oficial.
„Suntem și noi siderați de aceste afirmații. Magistrații nu pot anticipa data exactă a pensionării, deoarece nu cunosc momentul în care decretele sunt semnate și publicate”, a declarat Elena Costache.
Notă:
Acest material are un caracter strict informativ și reflectă pozițiile exprimate public de părțile implicate. Informațiile sunt prezentate în scop jurnalistic și nu constituie o susținere a vreunei poziții politice sau instituționale. Recomandăm consultarea mai multor surse pentru o înțelegere completă a subiectului.