Pentru numeroși români, sprijinul financiar oferit rudelor apropiate este perceput ca un gest normal, firesc, mai ales în situații precum achiziția unei locuințe sau depășirea unei perioade dificile. Totuși, autoritățile fiscale monitorizează din ce în ce mai atent circulația acestor sume, iar absența unor justificări minime poate transforma un ajutor de familie într-o problemă fiscală serioasă.
Ce analizează ANAF în cazul transferurilor între rude
În ultimii ani, inspectorii ANAF au intensificat verificările asupra fluxurilor financiare dintre persoane fizice, acordând o atenție specială transferurilor repetate sau celor de valori ridicate. În lipsa unor explicații documentate, sumele pot fi considerate venituri nedeclarate, situație care atrage impozite suplimentare, dobânzi și penalități.
Sunt vizate în mod frecvent transferurile bancare fără mențiuni clare privind scopul, plățile în numerar fără documente justificative și diferențele evidente dintre nivelul de trai și veniturile declarate oficial. Esențial de reținut este faptul că ANAF nu analizează gradul de rudenie, ci exclusiv proveniența banilor și justificarea lor.
Împrumut sau donație: diferențe legale și implicații
Din punct de vedere juridic, un împrumut presupune obligația de restituire a sumei, în timp ce o donație reprezintă un transfer definitiv. Atunci când sprijinul este temporar, este recomandată întocmirea unui document simplu, semnat de ambele părți, care să menționeze suma, data și termenul de rambursare. De asemenea, la efectuarea transferului bancar, o descriere clară – precum „sprijin familial – împrumut, rambursare până la [data]” – poate preveni interpretările eronate.
În cazul donațiilor de valoare mai mare, în special atunci când banii sunt folosiți pentru achiziții importante, existența unui document scris ajută la dovedirea caracterului definitiv al sumei. Fără o astfel de dovadă, autoritățile pot considera banii drept venit impozabil, cu toate consecințele fiscale care decurg din această reclasificare.
Persoanele fizice autorizate, antreprenorii și freelancerii se află într-o situație și mai sensibilă, deoarece sumele nejustificate care intră în conturile lor pot fi interpretate ca venituri din activități independente, generând obligații fiscale suplimentare.
Cadru legal și recomandări practice
Conform Codului de procedură fiscală, ANAF are dreptul să identifice discrepanțe între veniturile declarate și creșterea patrimoniului. În paralel, instituțiile bancare, prin normele de prevenire a spălării banilor, sunt obligate să raporteze tranzacțiile considerate suspecte, ceea ce poate declanșa automat controale fiscale.
În practică, o bună „igienă” financiară în relațiile dintre rude presupune:
– redactarea unui contract simplu pentru sumele împrumutate;
– utilizarea unor mențiuni clare la transferurile bancare;
– păstrarea tuturor dovezilor relevante, precum extrase de cont, chitanțe sau corespondență;
– evitarea plăților semnificative în numerar fără documente justificative.
De exemplu, atunci când părinții virează bani pentru avansul unei locuințe, o mențiune explicită în ordinul de plată, alături de un document care să precizeze dacă suma reprezintă împrumut sau donație, facilitează demonstrarea traseului banilor în cazul unei eventuale verificări.
⸻
Notă editorială
Acest material are scop informativ și se bazează pe prevederi legale și practici fiscale generale. Informațiile prezentate nu constituie consultanță juridică sau fiscală personalizată. Pentru situații concrete, se recomandă consultarea unui specialist sau a autorităților competente.