Un ordin recent al ministrului modifică substanțial modul în care sunt acordate certificatele de handicap. De acum înainte, simpla existență a unui diagnostic medical nu mai este suficientă pentru încadrare; evaluarea se concentrează pe analiza detaliată a deficitului funcțional, pe modul în care afecțiunea influențează activitățile zilnice și pe răspunsul real la tratament. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) precizează că aceste schimbări aliniază sistemul din România la practicile internaționale și la prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Ce aduc noile reguli
Procedura de evaluare nu se mai limitează la menționarea unei boli într-un dosar medical. Comisiile analizează teste funcționale, istoricul clinic, documente privind tratamentele urmate și, acolo unde este cazul, dovezi că terapiile au fost aplicate constant, fără rezultate semnificative, pe o perioadă relevantă. Accentul cade pe gradul în care afecțiunea restrânge autonomia persoanei, nu pe denumirea medicală în sine.
Pentru afecțiunile ireversibile, procedura devine mai simplă. În anumite diagnostice severe, certificatul poate fi acordat direct cu valabilitate permanentă, fără reevaluări periodice. În alte situații grave, caracterul permanent se stabilește fie după a doua evaluare, fie după finalizarea unei perioade de monitorizare stabilite de specialiști.
Afecțiuni care nu mai duc automat la certificat
Viciile de refracție, precum miopia sau astigmatismul, nu mai justifică automat acordarea unui certificat dacă vederea este corectată eficient cu ochelari sau lentile. În cazul cataractei, decizia se ia, de regulă, după intervenția chirurgicală, în funcție de rezultatul funcțional obținut.
Tulburările vestibulare cu evoluție fluctuantă sau temporară nu mai sunt considerate motive pentru un certificat permanent; se evaluează impactul real și durata simptomelor, nu episoadele izolate.
Epilepsia controlată medicamentos poate conduce cel mult la un grad ușor de handicap. Gradele superioare sunt rezervate situațiilor cu crize frecvente, rezistente la tratament și cu limitări semnificative ale vieții cotidiene.
În cazul diabetului zaharat, indiferent de tip, diagnosticul nu mai garantează încadrarea. Sunt necesare dovezi ale unui control metabolic deficitar pe termen lung sau ale unor complicații severe care afectează substanțial funcționarea organismului.
Afecțiunile respiratorii de severitate medie, cum este astmul moderat, sunt încadrate, de regulă, la grade intermediare. Nivelurile maxime se acordă doar atunci când există limitări grave ale funcției pulmonare, demonstrate prin investigații obiective.
Situații cu procedură accelerată pentru caracter permanent
Pentru dizabilități intelectuale severe, autism cu deficiențe profunde, surdo-cecitate, amputații sau surdomuțenie, certificatul poate avea caracter permanent încă de la prima evaluare. În cazuri precum demența, psihozele majore, paraplegia sau sechelele neurologice grave post-AVC, permanența se stabilește după o reevaluare suplimentară sau după parcurgerea unei perioade de monitorizare stabilite medical.
Principiul de bază
Noua abordare se bazează pe ideea că se evaluează funcționarea persoanei, nu doar diagnosticul. Gradul de handicap este stabilit în funcție de impactul real asupra vieții independente, capacității de muncă, educației și participării sociale.
În practică, acest lucru presupune dosare medicale mai bine documentate, colaborare strânsă între medicii de familie, specialiști și comisiile de evaluare, precum și o atenție sporită acordată rezultatelor tratamentelor, nu doar listelor de diagnostice. Obiectivul declarat este direcționarea resurselor către persoanele cu limitări reale și persistente, reducându-se încadrările formale care nu reflectă afectarea funcțională.
Informații utile pentru beneficiari
Certificatele de handicap deja emise rămân valabile până la data expirării. La următoarea reevaluare se vor aplica noile criterii. Persoanele care urmează să depună documentația sunt sfătuite să includă investigații recente, fișe de monitorizare, scrisori medicale care descriu concret limitările în activitățile zilnice și, acolo unde este cazul, dovezi privind lipsa de răspuns la tratament pe o perioadă relevantă.
⸻
Notă informativă: Acest material are caracter strict informativ și nu înlocuiește evaluarea sau recomandările emise de instituțiile competente ori de cadrele medicale specializate. Pentru situații individuale, este necesară consultarea autorităților și a medicilor abilitați.