<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3954 " id="quads-ad3954" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 1 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_1">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_1', [[300, 250], [320, 50], [728, 90], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_1');
 var mapping1 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping1);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_1');
 });
 </script>
</div>
</div>
<p>Ei trăiau pe orbite paralele.</p>
<p>El — Alexandru, fost inginer, care îÈi pierduse totul: casa, familia, slujba. Destinul l-a frânt, dar nu l-a înăsprit. Dormea pe Èantier, mânca ce i se dădea, Èi în fiecare dimineaÈă începea cu recunoÈtinÈă că era în viaÈă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3955 " id="quads-ad3955" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 2 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_2">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_2', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_2');
 var mapping2 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping2);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_2');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>Ea — Victoria, soÈia dezvoltatorului imobiliar din capitală, Marin Lupescu. ViaÈă de revistă: restaurante, rochii scumpe, seri de caritate. Dar înăuntru — gol Èi senzaÈia că era străină în propriul castel.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3956 " id="quads-ad3956" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 3 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_3">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_3', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_3');
 var mapping3 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping3);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_3');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>Nu s-ar fi întâlnit niciodată, dacă nu ar fi fost acea seară.</p>
<p>Era ploaie. TorenÈială, rece, cu vânt care îi înfigea picăturile în faÈă ca niÈte ace. Victoria aÈtepta Èoferul lângă teatru, când către ea a alergat un om cu gluga pe cap. Nu Èi-a dat seama imediat că era o tentativă de jaf. Acela i-a smuls geanta Èi a împins-o. Ea a căzut. S-a lovit cu capul de bordură. Strigătul ei se pierdea în zgomotul ploii, trecătorii se împrăÈtiau, prefăcându-se că nu aud.</p><div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="10" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<script type="text/javascript" class="teads" src="//a.teads.tv/page/176833/tag" async="true"></script> 

</div>

<p>Dar Alexandru a auzit.</p><div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="10" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<script type="text/javascript" class="teads" src="//a.teads.tv/page/176833/tag" async="true"></script> 

</div>

<p>Nu s-a gândit. Pur Èi simplu a alergat. L-a ajuns pe jefuitor, l-a doborât, el însuÈi a primit o lovitură în cap, dar a Èinut geanta. S-a întors la femeie. Èi-a scos paltonul rupt, i l-a pus sub spate, în timp ce chema salvarea.</p>
<p>Victoria îÈi pierdea cunoÈtinÈa. Totul îi plutea în faÈa ochilor. ÎÈi amintea doar o faÈă — obosită, cu barbă, dar cu o căldură incredibilă în ochi.</p>
<p>Când Marin a ajuns la spital, medicii au anunÈat: soÈia a fost salvată de un bărbat necunoscut, iar pe el însuÈi l-au spitalizat cu comoÈie cerebrală Èi hipotermie. „Vagabond”, au spus ei. Marin nu a crezut. El, obiÈnuit să bănuiască pe toÈi, a fost uimit. Nu un bodyguard, nu un trecător, nu oameni în costume — a salvat-o cel pe care de obicei încearcă să nu-l observe.</p>
<p>A insistat să-l găsească.</p>
<p>Alexandru zăcea în salonul comun. Vânătăi, o cicatrice veche pe braÈ, hainele — într-o pungă. Marin s-a apropiat, s-a aÈezat lângă el. A tăcut mult timp. Apoi a spus:</p>
<p>— MulÈumesc că aÈi salvat-o. Vreau să vă ajut.</p>
<p>Alexandru a vrut să refuze. Mândria îl ardea. Dar Marin se uita sincer. Nu ca la un fără adăpost, ci ca la un bărbat care într-un moment a făcut mai mult decât oricare dintre cei care sunt lângă el în fiecare zi.</p>
<p>Într-o lună Alexandru locuia într-un apartament separat. Lucra la compania de construcÈii a lui Marin, începuse să îÈi refacă documentele.</p>
<p>Victoria a insistat pentru o întâlnire. Când l-a îmbrăÈiÈat pe Alexandru, ochii i s-au umplut trădător de lacrimi.</p>
<p>— Dacă nu aÈi fi fost voi, eu nu aÈ mai fi fost… Iar acum trăiesc din nou. Èi ÈtiÈi ce, nu doar datorită salvării. Datorită faptului că am văzut: în această lume mai există oameni adevăraÈi.</p>
<p>Drumurile lor s-au despărÈit. Dar în fiecare Anul Nou Victoria Èi Marin îi trimiteau lui Alexandru o carte poÈtală. Cu un singur cuvânt:</p>
<p>„MulÈumesc.”</p>
<p>Au trecut Èase luni. Alexandru din nou purta cămaÈă curată Èi se bărbierea în fiecare dimineaÈă. Lucra ca Èef de echipă pe unul dintre Èantierele lui Marin, Èinea ordinea, reÈinut Èi strict, ca întotdeauna. Dar un lucru nu se schimba — el încă mulÈumea în fiecare dimineaÈă vieÈii. Acum — cu voce tare.</p>
<p>Èi-a închiriat o cameră într-un apartament modest. A pus o floare pe pervaz, Èi-a luat o pisică — cenuÈie, de stradă, ca Èi el cândva. A numit-o Èansă.</p>
<p>Într-o seară Marin a venit singur la el. Fără bodyguarzi, fără Èofer.</p>
<p>— Hai să mergem, — a spus simplu.</p>
<p>Au mers în tăcere. Alexandru nu punea întrebări.</p>
<p>După o jumătate de oră maÈina s-a oprit la marginea oraÈului. O casă părăsită, pereÈi scorojiti, Èi… o femeie. Căruntă, slăbuÈă, în batic.</p>
<p>Alexandru a coborât Èi a înlemnit.</p>
<p>— Mama?</p>
<p>Ea tremura. A început să plângă. Nu se văzuseră aproape zece ani. După ce Alexandru, pierzându-Èi totul, a dispărut din ochii familiei — arzând de ruÈine, de vină, de durere. Ea încercase să-l caute. Iar el — se ascundea de trecut.</p>
<p>Marin doar a dat din cap:</p>
<p>— M-am gândit… amândoi meritaÈi o a doua Èansă.</p>
<p>Alexandru nu a răspuns nimic. Doar stătea Èi o Èinea pe mama de mână, ca Èi cum se temea că dacă o va lăsa — totul va dispărea.</p>
<p>Mai târziu Victoria a mărturisit că ideea cu mama a propus-o ea. După acea seară când Alexandru a salvat-o, s-a schimbat. A început să observe oamenii. A încetat să trăiască „după format”. A devenit voluntară la centrul pentru cei fără adăpost.</p>
<p>— Pentru că eram una dintre ei, — spunea ea, — doar că nu pe stradă. Eram fără casă înăuntru.</p>
<p>A trecut un an. Alexandru nu a devenit milionar. Nu mergea cu maÈini de lux.</p>
<p>Dar avea echipa lui mică, pisica lui, mama lângă el Èi în fiecare duminică — ceai cu Victoria Èi Marin.</p>
<p>Iar într-o zi, trecând pe lângă teatru, a văzut cum cineva a smuls geanta unei fete.</p>
<p>Nu a alergat. Pur Èi simplu a strigat tare, cu încredere. HoÈul a fost prins de trecători. Fata a rămas întreagă.</p>
<p>Alexandru doar a zâmbit.</p>
<p>Se pare că acum era rândul lui să trăiască pur Èi simplu mai departe — omeneÈte.</p>
<p>Au trecut doi ani. ViaÈa mergea pe făgaÈul ei. Alexandru lucra cu sufletul — nu pentru carieră, ci pentru că Ètia să se dedice. Nu a devenit o poveste publică, un articol de ziar sau eroul Ètirilor. Pur Èi simplu a devenit el însuÈi.</p>
<p>Într-una din zile cineva a bătut la uÈa lui. Pe prag stătea Victoria. În mâini avea o cutie cu o fotografie.</p>
<p>— AÈ vrea să fii acolo, Alexandru, — a spus ea.</p>
<p>— Unde?</p>
<p>— La deschiderea noului nostru adăpost. Pentru cei care, ca tine, pur Èi simplu într-o zi s-au trezit în locul greÈit Èi cu oamenii greÈiÈi… Èi care au nevoie de o Èansă. Măcar una.</p>
<p>Alexandru nu a răspuns. S-a uitat la fotografie. Pe ea — o casă. Nu o vilă luxoasă, nu un turn de sticlă. Pur Èi simplu o casă caldă, luminoasă, cu grădină. Cu inscripÈia pe plăcuÈă:</p>
<p>„Casa Èansei”</p>
<p>în cinstea omului care a amintit: fiecare merită să fie salvat.</p>
<p>Alexandru a trecut degetul pe plăcuÈă.</p>
<p>Èi, se pare, pentru prima dată după mult timp, a plâns.</p>
<p>La deschidere au fost mulÈi oameni. Cineva a venit din recunoÈtinÈă, cineva — în căutarea căldurii, cineva — pur Èi simplu întâmplător. Dar fiecare avea înăuntru ceva care durea de mult. Èi tuturor le-a devenit puÈin mai uÈor, când Marin, ieÈind pe scenă, a spus:</p>
<p>— Toate acestea nu sunt despre bani. Èi nu despre statuturi. Sunt despre cei care nu au trecut pe lângă. Ca Alexandru. Ca om. Ca inimă.</p>
<p>Èi apoi a fost seara. Bucătărie. Ceai. Râs. Mama lângă el. Pisica dormitează pe pervaz.</p>
<p>Èi undeva în dulap, pliat cu grijă — acel palton vechi, rupt.</p>
<p>Nu mai era nevoie de el.</p>
<p>Dar să-l arunce — mâna nu se ridica.</p>
<p>Căci tocmai în el, cândva, un om uitat de toÈi</p>
<p>a devenit speranÈa cuiva.</p>
<div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="3" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<!-- ghidulmedicului responsiv --> 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="6634646486" 
 data-ad-format="auto" 
 data-full-width-responsive="true"></ins> 
<script> 
 (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); 
</script> 
 
 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-format="autorelaxed" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="3605158462"></ins> 
<script>(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});</script> 
<div data-type="_mgwidget" data-widget-id="1824277"> 
</div> 
<script>(function(w,q){w[q]=w[q]||[];w[q].push(["_mgc.load"])})(window,"_mgq"); 
</script> 

</div>

<div style="font-size: 0px; height: 0px; line-height: 0px; margin: 0; padding: 0; clear: both;"></div></p>

Astăzi vă prezint o rețetă simplă și delicioasă: pâine rulată. Este un preparat ușor de…
Pentru iubitorii de dulciuri care caută un desert rapid și delicios, iată o rețetă simplă,…
Haideți să pregătim o pizza cu blat subțire și gustos, ideală pentru o cină rapidă…
Salutare tuturor! Astăzi vreau să vă dezvălui un secret culinar special din Moldova – rețeta…
Istoria gastronomică este presărată cu secrete transmise din generație în generație, iar printre aceste mici…
În pragul casei, m-a izbit un miros intens de busuioc și tămâie. În sufragerie, mama…