<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3954 " id="quads-ad3954" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 1 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_1">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_1', [[300, 250], [320, 50], [728, 90], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_1');
 var mapping1 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping1);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_1');
 });
 </script>
</div>
</div>
<p>Toată lumea glumea mereu că vom avea nevoie de papioane codificate pe culori doar ca să-i deosebim.</p>
<p>AÈa că le-am pus: albastru, turcoaz, roÈu.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3955 " id="quads-ad3955" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 2 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_2">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_2', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_2');
 var mapping2 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping2);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_2');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>Trei copii perfecÈi, ca niÈte copii la indigo, până Èi cu gropiÈele identice.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3956 " id="quads-ad3956" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 3 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_3">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_3', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_3');
 var mapping3 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping3);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_3');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>ÎÈi terminau unii altora propoziÈiile.</p>
<p>Aveau un limbaj al lor.</p><div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="10" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<script type="text/javascript" class="teads" src="//a.teads.tv/page/176833/tag" async="true"></script> 

</div>

<p>ÎmpărÈeau totul.</p><div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="10" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<script type="text/javascript" class="teads" src="//a.teads.tv/page/176833/tag" async="true"></script> 

</div>

<p>Era ca Èi cum am fi crescut un singur suflet în trei trupuri.</p>
<p>Dar acum câteva săptămâni, Turcoaz—Eli—a început să se trezească plângând.</p>
<p>Nu din cauza coÈmarurilor.</p>
<p>Din cauza amintirilor. AÈa le numea el.</p>
<p>Spunea lucruri de genul: „ÎÈi aminteÈti de casa veche cu uÈa roÈie?” Noi n-am avut niciodată o uÈă roÈie.</p>
<p>Sau: „De ce nu o mai vedem pe doamna Langley? Îmi dădea mereu bombonele cu mentă.” Nu cunoaÈtem pe nimeni cu numele Langley.</p>
<p>Aseară, s-a uitat direct la mine Èi a spus: „Mi-e dor de vechiul Buick al lui tata. Cel verde, cu bara de protecÈie îndoită.”</p>
<p>Am rămas împietrit.</p>
<p>Nu vorbea despre maÈina mea.</p>
<p>Eu conduc un Honda.</p>
<p>Èi în familia noastră n-a existat niciodată un Buick verde.</p>
<p>La început, am crezut că e imaginaÈie.</p>
<p>BăieÈii aveau Èapte ani.</p>
<p>Inventau poveÈti fantastice tot timpul—corăbii de piraÈi, dinozauri în pod, zâne sub verandă.</p>
<p>Dar asta era diferit.</p>
<p>Privirea lui Eli se golea când vorbea, de parcă era în altă parte.</p>
<p>Nu încerca să impresioneze pe nimeni.</p>
<p>Credea cu adevărat în ceea ce spunea.</p>
<p>SoÈia mea, Marcie, a încercat să-l liniÈtească.</p>
<p>„Poate ai visat, puiule. Uneori visele par reale.”</p>
<p>Eli a dat din cap încet.</p>
<p>„Nu.</p>
<p>Îmi amintesc.</p>
<p>UÈa roÈie scârÈâia când o deschideai.</p>
<p>Mama îmi spunea să nu o trântesc.”</p>
<p>„Mama” eram eu.</p>
<p>Dar nu se uita la mine când a zis asta.</p>
<p>Parcă dispărusem, înlocuită de altcineva din amintirea lui.</p>
<p>Eu Èi Marcie am început să notăm tot ce spunea.</p>
<p>IntenÈionam să discutăm cu pediatrul lui. Poate chiar Èi cu un psiholog pentru copii, dacă continua.</p>
<p>Apoi Eli a început să deseneze.</p>
<p>Pagină după pagină cu o casă cu uÈă roÈie.</p>
<p>Mereu aceleaÈi detalii: un coÈ de fum cu iederă, o alee de piatră, o mică grădină plină cu lalele.</p>
<p>FraÈii lui, Max Èi Ben, se uitau peste umărul lui Èi ziceau: „Casă tare!”, dar nu păreau tulburaÈi.</p>
<p>Eli nu era speriat.</p>
<p>Era doar… trist.</p>
<p>Ca Èi cum îi fusese luat ceva preÈios.</p>
<p>Într-o dimineaÈă de sâmbătă, l-am găsit în garaj, căutând prin cutii.</p>
<p>S-a uitat la mine, cu mâinile pline de praf. „Mai avem mănuÈa mea de baseball?”</p>
<p>„Tu nu joci baseball, puiule”, i-am spus blând.</p>
<p>„Jucam,” a zis.</p>
<p>„Înainte să cad.”</p>
<p>M-am aplecat.</p>
<p>„Înainte să ce?”</p>
<p>„Înainte să cad de pe scară. Cea pe care tata mi-a spus să n-o urc.”</p>
<p>S-a atins în spatele capului.</p>
<p>„A durut tare.” M-am uitat la el.</p>
<p>Vocea lui era calmă, sigură.</p>
<p>Fără teamă.</p>
<p>Fără confuzie.</p>
<p>Doar amintire.</p>
<p>Am făcut o programare cu Dr. Krause, pediatra lui.</p>
<p>Ea a ascultat cu atenÈie, a luat notiÈe Èi ne-a recomandat un psiholog specializat în dezvoltarea timpurie a memoriei.</p>
<p>„Nu sugerăm că ar fi ceva în neregulă,” ne-a asigurat ea.</p>
<p>„Dar dacă aceste amintiri îl afectează sau îi tulbură realitatea, merită investigat.”</p>
<p>Am făcut programarea.</p>
<p>Psihologul, Dr. Hannah Berger, era caldă Èi blândă.</p>
<p>Eli a plăcut-o imediat.</p>
<p>După două ÈedinÈe, ne-a spus în privat: „Acesta nu este joc imaginar obiÈnuit.</p>
<p>Descrie lucruri cu un nivel de detaliu Èi consistenÈă care sugerează o memorie adânc înrădăcinată.</p>
<p>Unii o numesc amintire dintr-o viaÈă anterioară, deÈi Ètiu că e controversat.”</p>
<p>ViaÈă anterioară?</p>
<p>Aproape că am râs.</p>
<p>Voiam o explicaÈie medicală.</p>
<p>O particularitate a creierului.</p>
<p>ImaginaÈie hiperactivă.</p>
<p>Nu… reîncarnare.</p>
<p>Dar Dr. Berger nu susÈinea nicio teorie.</p>
<p>Doar a spus: „Oricare ar fi sursa, el procesează ceva foarte real pentru el. Nu-l respingeÈi.”</p>
<p>În noaptea aceea, am căutat pe internet.</p>
<p>„Copii care îÈi amintesc vieÈi anterioare.”</p>
<p>Am găsit nenumărate poveÈti.</p>
<p>Un băiat care îÈi amintea că a murit într-un accident de avion.</p>
<p>O fată care vorbea fluent suedeza, deÈi nu o auzise niciodată.</p>
<p>PărinÈi ca noi, sfâÈiaÈi între logică Èi ceva mai straniu.</p>
<p>Un articol menÈiona o cercetătoare pe nume Dr. Mary Lin, care intervievase copii cu experienÈe similare. Locuia la două state distanÈă.</p>
<p>I-am trimis un email.</p>
<p>A răspuns a doua zi.</p>
<p>„Mi-ar face plăcere să vorbesc cu fiul dumneavoastră.”</p>
<p>Am aranjat o convorbire video.</p>
<p>Eli era timid la început, se ascundea în spatele meu, dar Dr. Lin avea o prezenÈă blândă.</p>
<p>A pus întrebări simple.</p>
<p>„ÎÈi aminteÈti numele tău de atunci?” Eli a dat din cap.</p>
<p>„Danny.”</p>
<p>„Dar numele de familie?” Eli a încruntat sprâncenele. „Ceva ca Cramer. Sau Kramer. Nu-mi amintesc tot.”</p>
<p>„Unde locuiai?”</p>
<p>„Într-o casă cu uÈă roÈie. În Ohio. Lângă calea ferată.”</p>
<p>Noi locuim în Arizona.</p>
<p>Niciunul dintre noi nu fusese vreodată în Ohio.</p>
<p>Dr. Lin l-a întrebat dacă îÈi aminteÈte altceva—Ècoli, prieteni, ce s-a întâmplat cu el.</p>
<p>A ezitat, apoi a Èoptit: „Nu trebuia să mă urc pe scară. Dar voiam să repar steagul. Am căzut. Capul meu…”</p>
<p>S-a atins din nou în acelaÈi loc.</p>
<p>Apoi s-a uitat în altă parte, în tăcere.</p>
<p>Dr. Lin a spus că va investiga.</p>
<p>Avea acces la arhive vechi Èi era familiarizată cu astfel de cazuri.</p>
<p>Trei zile mai târziu, ne-a sunat. „Am găsit un Daniel Kramer. Locuia în Dayton, Ohio. A murit în 1987. Avea Èapte ani. A căzut de pe o scară în curtea din spate. A suferit un traumatism cranian.”</p>
<p>Un fior mi-a trecut pe Èira spinării.</p>
<p>Ne-a trimis necrologul prin email.</p>
<p>Era chiar Èi o fotografie, neclară.</p>
<p>Băiatul semăna izbitor cu Eli.</p>
<p>AceiaÈi ochi. Acelasi smoc de păr rebel.</p>
<p>Nu Ètiam cum să procesez informaÈia.</p>
<p>Nu voiam să-l sperii pe Eli—sau pe fraÈii lui.</p>
<p>AÈa că i-am spus doar lui Marcie.</p>
<p>Am stat treji toată noaptea, vorbind.</p>
<p>Ea a plâns.</p>
<p>Nu de frică.</p>
<p>Ci de ceva mai greu de definit.</p>
<p>Durere, poate.</p>
<p>Confuzie. Uimire.</p>
<p>DimineaÈa următoare, Eli a intrat în bucătărie Èi a spus: „Cred că nu o să mai visez.”</p>
<p>„De ce, puiule?” a întrebat Marcie.</p>
<p>„Pentru că am amintit tot ce trebuia.”</p>
<p>Vorbea ca Èi cum ar fi avut mai mult de Èapte ani.</p>
<p>De parcă închidea un capitol.</p>
<p>Din acea zi, amintirile au încetat.</p>
<p>N-a mai pomenit de uÈa roÈie sau de Buick.</p>
<p>A început din nou să deseneze dinozauri, nu case.</p>
<p>Să se joace cu fraÈii lui.</p>
<p>Să râdă, ca Èi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.</p>
<p>Nu l-am presat.</p>
<p>Am lăsat lucrurile aÈa.</p>
<p>Au trecut câteva luni.</p>
<p>Apoi, într-o după-amiază, am primit o scrisoare.</p>
<p>Fără expeditor.</p>
<p>Înăuntru era o fotografie veche.</p>
<p>O casă cu uÈă roÈie.</p>
<p>CoÈ de fum cu iederă.</p>
<p>O mică grădină cu lalele.</p>
<p>Un bilet, scris de mână:</p>
<p>„M-am gândit că poate v-ar plăcea asta. —Doamna Langley”</p>
<p>Îmi tremurau mâinile.</p>
<p>I-am arătat lui Marcie.</p>
<p>A privit, fără să spună nimic.</p>
<p>Nu vorbisem niciodată cu nimeni despre doamna Langley.</p>
<p>Doar cu Eli.</p>
<p>Èi cu Dr. Lin.</p>
<p>Am încercat să o contactez din nou pe Dr. Lin, dar emailul a fost returnat.</p>
<p>Site-ul ei dispăruse.</p>
<p>Ca Èi cum n-ar fi existat vreodată.</p>
<p>Eli nu a întrebat niciodată de fotografie.</p>
<p>Dar s-a uitat la ea o singură dată, a zâmbit uÈor Èi a spus: „Acolo mi-am lăsat bila mea preferată.”</p>
<p>Max Èi Ben sunt mari acum.</p>
<p>ToÈi trei au cincisprezece ani, înalÈi Èi puÈi pe glume.</p>
<p>Eli e tot cel tăcut.</p>
<p>Gânditor.</p>
<p>Blând.</p>
<p>Uneori îl prind privind cerul, de parcă îÈi aminteÈte ceva din nou.</p>
<p>Dar nu spune niciun cuvânt.</p>
<p>Săptămâna trecută, am găsit o cutie de pantofi sub patul lui.</p>
<p>În ea era o singură bilă.</p>
<p>Albastru cu verde, învolburat.</p>
<p>Pe fundul cutiei, într-o scriere tremurată, era un bilet:</p>
<p>„Pentru Eli—de la Danny. Ai găsit-o.”</p>
<p>L-am întrebat de unde vine.</p>
<p>A zâmbit Èi a spus: „Unele lucruri nu trebuie explicate, tată.”</p>
<p>Nu Ètiu dacă cred în vieÈi anterioare.</p>
<p>Dar cred în Eli. Cred în liniÈtea pe care a găsit-o, în calmul care l-a cuprins după ce amintirile au încetat.</p>
<p>Èi cred în privirea pe care mi-a dat-o în acea zi—o privire care spunea că totul e bine acum.</p>
<p>Ne creÈtem copiii ca să devină cine sunt.</p>
<p>Dar uneori, ei vin pe lume deja purtând poveÈti.</p>
<p>Unele dintre aceste poveÈti nu sunt ale noastre de înÈeles.</p>
<p>Doar de onorat.</p>
<p>Asta am învăÈat.</p>
<p>LăsaÈi-vă copiii să vă înveÈe.</p>
<p>Uneori, ei Ètiu mai mult decât noi.</p>
<div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="3" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<!-- ghidulmedicului responsiv --> 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="6634646486" 
 data-ad-format="auto" 
 data-full-width-responsive="true"></ins> 
<script> 
 (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); 
</script> 
 
 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-format="autorelaxed" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="3605158462"></ins> 
<script>(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});</script> 
<div data-type="_mgwidget" data-widget-id="1824277"> 
</div> 
<script>(function(w,q){w[q]=w[q]||[];w[q].push(["_mgc.load"])})(window,"_mgq"); 
</script> 

</div>

<div style="font-size: 0px; height: 0px; line-height: 0px; margin: 0; padding: 0; clear: both;"></div></p>

Astăzi vă prezint o rețetă simplă și delicioasă: pâine rulată. Este un preparat ușor de…
Pentru iubitorii de dulciuri care caută un desert rapid și delicios, iată o rețetă simplă,…
Haideți să pregătim o pizza cu blat subțire și gustos, ideală pentru o cină rapidă…
Salutare tuturor! Astăzi vreau să vă dezvălui un secret culinar special din Moldova – rețeta…
Istoria gastronomică este presărată cu secrete transmise din generație în generație, iar printre aceste mici…
În pragul casei, m-a izbit un miros intens de busuioc și tămâie. În sufragerie, mama…