<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3954 " id="quads-ad3954" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 1 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_1">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_1', [[300, 250], [320, 50], [728, 90], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_1');
 var mapping1 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[728, 90], [468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping1);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_1');
 });
 </script>
</div>
</div>
<p>Când eram copil, verile le petreceam la casa bunicii de la Èară. Într-o seară, mi s-a cerut să stau în camera mea, cu uÈa închisă, pentru că adulÈii aveau „o chestiune de oameni mari” de discutat.</p>
<p>După acea vară, vizitele noastre la bunica au încetat brusc. Ani mai târziu, am aflat întâmplător că bunica mea nu era cine crezusem eu. Sau poate era, doar că ceilalÈi nu puteau să accepte asta.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3955 " id="quads-ad3955" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 2 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_2">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_2', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_2');
 var mapping2 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping2);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_2');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>Numele ei era Manuela, însă toată lumea îi spunea „Mama Nela”. Chiar Èi vecinii o cunoÈteau aÈa. Casa ei mirosea mereu a dulceaÈă de gutui Èi a lemn lustruit cu grijă. Îmi amintesc mâinile ei: calde, mereu ocupate, frământând aluat sau împăturind rufe cu o precizie aproape militară.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad3956 " id="quads-ad3956" style="float:none;text-align:center;padding:0px 0 0px 0;" data-lazydelay="3000">
<div class="quads-ad-label quads-ad-label-new">Advertisement</div><!-- responsive 3 -->
<script async src="https://securepubads.g.doubleclick.net/tag/js/gpt.js"></script>
<div id="ghidulmedicului.com_responsive_3">
 <script>
 window.googletag = window.googletag || { cmd: [] };
 googletag.cmd.push(function() {
 var slot = googletag.defineSlot('/23293390090/ghidulmedicului.com/ghidulmedicului.com_responsive_3', [[300, 250], [320, 50], [468, 60], [336, 280], 'fluid'], 'ghidulmedicului.com_responsive_3');
 var mapping3 = googletag.sizeMapping()
 .addSize([980, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([750, 0], [[468, 60], [336, 280], [300, 250], 'fluid'])
 .addSize([320, 0], [[336, 280], [320, 50], [300, 250], 'fluid'])
 .build();
 slot.defineSizeMapping(mapping3);
 slot.addService(googletag.pubads());
 googletag.enableServices();
 googletag.display('ghidulmedicului.com_responsive_3');
 });
 </script>
</div>

</div>

<p>Dar după acea seară de vară, a dispărut. Fără un adio, fără înmormântare, fără explicaÈii.</p>
<p>Când eram mic Èi întrebam: „De ce nu mai mergem la Mama Nela?”, primeam mereu acelaÈi răspuns: „S-au întâmplat lucruri. Vei înÈelege când vei fi mare.”</p>
<p>Am crescut. Am plecat de acasă, am lucrat în două oraÈe, mi-am luat un apartament propriu. Într-o zi, am mers să o ajut pe mama să facă ordine în garaj. Printre vechituri am găsit o cutie de pantofi crăpată, prinsă cu bandă adezivă.</p>
<p>Am deschis-o, aÈteptându-mă la facturi sau felicitări vechi. Dar înăuntru erau o duzină de scrisori, toate în aceeaÈi caligrafie, adresate mamei, mătuÈii Èi chiar mie. Semnate de Mama Nela.</p>
<p>Niciuna nu fusese deschisă.</p>
<p>Cu gâtul uscat, am ales una, datată 2004. Am citit primele rânduri:</p>
<p>„Draga mea Alina, Ètiu că mă urăÈti. Nu te învinuiesc. Dar înainte să plec, vreau să Ètii de ce am făcut ceea ce am făcut…”</p>
<p>Am rămas fără cuvinte. Ea ne scrisese tuturor, an după an, iar scrisorile rămăseseră ascunse în acea cutie.</p>
<p>Le-am dus acasă Èi le-am citit pe toate. Unele conÈineau simple poveÈti despre grădină Èi dorul de râsul meu. Altele erau mult mai grele, referindu-se la „noaptea în care totul s-a schimbat.”</p>
<p>Am aflat astfel că bunica refuzase să semneze actele pentru terenul pe care se afla casa.</p>
<p>Unchiul meu, Tudor, voia să dezvolte terenul. Avea un prieten într-o firmă de construcÈii, iar planul era să-l vândă pentru a construi un centru comercial.</p>
<p>Dar terenul era al Mamei Nela. Èi ea avea o singură condiÈie: să rămână în familie, neatins, până la ultima ei suflare.</p>
<p>Tudor a reacÈionat cu furie.</p>
<p>Acea „chestiune de oameni mari” discutată în seara respectivă fusese, de fapt, o ceartă aprinsă. Mama, mătuÈa GraÈiela Èi Tudor ridicau vocea în bucătărie, în timp ce Mama Nela refuza categoric să cedeze.</p>
<p>Potrivit scrisorilor, Tudor i-ar fi spus că, dacă nu cooperează, va face în aÈa fel încât să nu o mai vedem niciodată. IntenÈia lui părea doar o ameninÈare, dar ea nu s-a lăsat intimidată.</p>
<p>A rămas pe acel teren singură încă Èase ani, apoi s-a mutat într-un mic apartament lângă biserica din sat.</p>
<p>Nu a mai primit vizite, nu pentru că nu Èi-ar fi dorit, ci pentru că i s-au blocat toate încercările de a Èine legătura.</p>
<p>Am realizat că eu aveam Èaisprezece ani când ea a murit. AÈ fi putut să îi scriu, să o sun, dacă aÈ fi Ètiut.</p>
<p>I-am arătat mamei scrisorile. La început a fost ruÈinată, apoi furioasă.</p>
<p>— A ales pământul în locul familiei, a spus ea, încruciÈându-Èi braÈele.<br />
— Nu, am răspuns eu. A ales dreptul de a decide ce face cu pământul ei. Nu e acelaÈi lucru.</p>
<p>Am evitat să mai vorbim o săptămână. Dar sămânÈa fusese plantată.</p>
<p>Nu puteam să las povestea aÈa.</p>
<p>Mi-am luat două săptămâni libere Èi am mers în sat. Casa bunicii era încă în picioare, dar în paragină: iarba crescuse până la brâu, vopseaua era decojită, iar cutia poÈtală fusese mâzgălită. TotuÈi, nu fusese vândută. Niciun anunÈ, nicio construcÈie nouă.</p>
<p>Vecina, doamna Carmen, m-a recunoscut imediat Èi m-a invitat la un pahar de sirop. Mi-a spus: „Stătea seara pe prispă. Spunea că poate, într-o zi, te vei întoarce.”</p>
<p>Am întrebat-o despre teren Èi testament. Ea m-a îndrumat către un avocat din sat.</p>
<p>A doua zi, avocatul mi-a confirmat: Mama Nela lăsase terenul într-un trust, cu instrucÈiuni clare. Proprietatea trebuia să ajungă la mine când împlineam treizeci de ani, cu condiÈia să îmi mai amintesc de ea.</p>
<p>Aveam douăzeci Èi opt de ani.</p>
<p>Am ieÈit din birou cu actul de proprietate pe numele meu. Nu al lui Tudor, nu al mamei. Al meu.</p>
<p>În acea noapte am dormit în casa bunicii. Fără curent, doar eu, un sac de dormit Èi stelele. Am plâns, dar nu de tristeÈe, ci pentru că simÈeam prezenÈa ei. ÎncăpăÈânarea, dragostea tăcută.</p>
<p>Am hotărât atunci: nu voi vinde terenul. Îl voi readuce la viaÈă, în felul ei.</p>
<p>În următoarele Èase luni m-am mutat parÈial în sat, am curăÈat casa, am angajat meÈteri locali. Am replantat pomi fructiferi Èi am reparat vechiul leagăn.</p>
<p>Apoi am deschis o mică cafenea de weekend, „Casa Nelei”. Doar cafea, cozonac Èi poveÈti. La început veneau din curiozitate, apoi din nostalgie Èi, în cele din urmă, din loialitate.</p>
<p>Pe perete am agăÈat o reÈetă de plăcinte cu gutui, scrisă de ea.</p>
<p>Într-o după-amiază, mătuÈa GraÈiela a venit. A stat într-un colÈ, privind în tăcere. La plecare a spus: „Ar fi iubit asta.” Mi-a dat un ÈerveÈel cu o floare presată: „Mi-a dat-o când ne-am certat. Mi-a zis că o să am nevoie de ea când voi învăÈa din nou să fiu blândă.” Am îmbrăÈiÈat-o.</p>
<p>Mama a venit o săptămână mai târziu. Nu a spus multe. A privit grădina Èi leagănul. „Cânta acolo, pe leagăn, în fiecare seară.” N-a cerut scuze, dar când m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor la spălat vasele, am înÈeles că era modul ei de a se împăca.</p>
<p>Chiar Èi Tudor a apărut. Mai îmbătrânit, Èchiopătând. A spus doar: „Era mai puternică decât toÈi.” Nu l-am contrazis. I-am dat o plăcintă cu gutui din partea casei. O lacrimă i-a alunecat pe obraz. Nu am discutat despre trecut. Nici nu era nevoie.</p>
<p>Când am împlinit treizeci de ani, locul prinsese viaÈă. Localnicii aduceau copiii, femeile de la biserică împleteau pe prispă, cineva propusese chiar un club de lectură.</p>
<p>În fiecare an, în săptămâna din iulie — săptămâna acelei „discuÈii de oameni mari” — organizam o seară cu microfon deschis, în memoria ei. O numeam „Noaptea în care Nela a spus NU.”</p>
<p>Oamenii povesteau, plângeau, râdeau. Eu începeam mereu seara citind una dintre scrisorile ei. Èi întotdeauna cineva spunea că Èi-ar fi dorit să o cunoască.</p>
<p>Răspunsul meu era acelaÈi: „Nu a plecat niciodată cu adevărat. Doar ne aÈtepta să ne întoarcem.”</p>
<p>ViaÈa are felul ei de a ne aduce la adevăr. Uneori, cei consideraÈi „complicaÈi” sunt doar cei care nu cedează din motive greÈite. Iar familia nu e doar sânge, ci Èi cei care aleg să îÈi amintească de tine când e mai greu.</p>
<p>Mama Nela nu a cerut niciodată să fim de acord cu ea. A vrut doar să fie văzută.</p>
<p>Èi sunt recunoscător că, în cele din urmă, am făcut-o.</p>
<div class="7d52d962a67f455245a34c2a2d47cf6c" data-index="3" style="float: none; margin:10px 0 10px 0; text-align:center;">
<!-- ghidulmedicului responsiv --> 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="6634646486" 
 data-ad-format="auto" 
 data-full-width-responsive="true"></ins> 
<script> 
 (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); 
</script> 
 
 
<ins class="adsbygoogle" 
 style="display:block" 
 data-ad-format="autorelaxed" 
 data-ad-client="ca-pub-9353012245817679" 
 data-ad-slot="3605158462"></ins> 
<script>(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});</script> 
<div data-type="_mgwidget" data-widget-id="1824277"> 
</div> 
<script>(function(w,q){w[q]=w[q]||[];w[q].push(["_mgc.load"])})(window,"_mgq"); 
</script> 

</div>

<div style="font-size: 0px; height: 0px; line-height: 0px; margin: 0; padding: 0; clear: both;"></div></p>

Doliu în politica românească. A murit Oliviu Gherman. Adrian Năstase a făcut anunțul tragic Este…
Fiica mea m-a întrebat într-o dimineață dacă poate să rămână acasă, în loc să meargă…
Ouăle de țară reprezintă o alegere excelentă pentru o alimentație sănătoasă, însă este esențial să…
Cum se prepară „antibioticul săracului” În sezonul răcelilor, schimbările de temperatură favorizează dezvoltarea virusurilor și…
Mierea cu scorțișoară – un amestec natural cu multiple beneficii pentru sănătate Combinarea mierii cu…
Toate am trecut prin asta. Încerci să elimini o pată încăpățânată sau să îți albești…